Doctor Honoris Causa - un titlu la care mulți doar visează
Acesta este primul articol care îl scriu pe blogul meu.
Joi, 29 aprilie, ora 14:30 la Universitatea Naţională „Iuri Fedkovici” din Cernăuţi, într-un cadru oficial am asistat în calitate de invitat la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa domului prof. dr. univ. Adrian Graur, rector al Universității "Ștefan cel Mare" Suceava.
La aceasta festivitate au fost invitaţi atât profesori din universități din Romania, cât și din Ucraina.
Am ascultat laudatio susținut de către prof. dr. Radu Munteanu, rectorul Universității tehnice din Cluj-Napoca, iar în final dl. prof. dr. univ. Adrian Graur ne-a mulțumit tuturor printr-un discurs admirabil.
A fost o zi deosebită în care am cunoscut oameni noi și în același timp am descoperit căldura unor prieteni cu care nu m-am întâlnit de ceva vreme.
Sunt onorat că am participat la acest moment deosebit care m-a bucurat, dar care deasemenea m-a pus pe gânduri.
Doctor Honoris Causa - un titlu la care mulți doar visează și în directă antiteză cu noile generații care vin din urmă cu un bagaj sărac de cunoștințe, care nu știu decât de manele, care nu au valori, care nu au 7 ani de acasă și lista poate continua la nesfârșit.
Este adevarat poate nedreptățesc prin afirmația anterioară pe acei 10% care nu se încadrează în aceste tipare, dar din păcate sunt doar excepția.
Toată lumea critică rând pe rând legile învățământului. Nu este o lege nicăieri în lume care să fie perfectă, cu siguranță întotdeauna vor fi întotdeauna nemulțumiți. Acum eu mă întreb, noi suntem vinovați pentru tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru sau legea pentru atitudinea noastră?!
Evit să mai urmăresc știrile naționale, emisiunile și talk show-rile pentru că toți cei care informează și își expun punctul de vedere nu fac decât circ și încearcă permanent o manipulare mediatică. În mass media sunt puțini cei care au o pregătire de specialitate, dar și mai puțini cei care își aduc aminte care este definiția de bază a jurnalismului.
În Romania toată lumea se pricepe la politică, învățământ, legi, televizune, etc. Fiecare dintre noi are un punct de vedere avizat?! Oare așa să fie? Evident că NU.
Este foarte greu în ziua de astăzi să citești, să auzi sau să vezi o știre și să nu te întrebi: Ce interese sunt la mijloc? Jurnalistul vrea să se afirme? Este prezentată imparțial? Este plătită de cineva? Este o poliță din partea cuiva? ... și lista poate continua.
Statistic vorbind câte știri sau emisiuni pozitive sunt pe saptamană? Între 5 și 10, spun eu. Dar negative? Cu aproximație între 50-60; și atunci pentru generațiile tinere care se uită numai la televizor și pe internet cine poartă vina, noi, părinții sau legea?!
și o ultimă idee, apreciez foarte mult inițiativa de responsabilizare în mai multe domenii a Jurnalului Național prin așa numita "Mișcare de rezistență", dar din pacate sub 5% din populația activă a României înțelege, susține și face ceva în privința aceasta, dar, în același timp țin să-i și critic pentru că și ei alături de alți colegi de breaslă sunt cam în aceeși oală cu cei pe care îi critică.
În concluzie, mă întreb peste 30-40 de ani cine va primi un astfel de titlu, sau de fapt cine îl va merita? Și aici mă refer la viitoarele generații.
Dragi prieteni, vă rog aveți grijă cum vă creșteți și educați copii! Ei sunt viitorul!
Am ascultat laudatio susținut de către prof. dr. Radu Munteanu, rectorul Universității tehnice din Cluj-Napoca, iar în final dl. prof. dr. univ. Adrian Graur ne-a mulțumit tuturor printr-un discurs admirabil.
A fost o zi deosebită în care am cunoscut oameni noi și în același timp am descoperit căldura unor prieteni cu care nu m-am întâlnit de ceva vreme.
Sunt onorat că am participat la acest moment deosebit care m-a bucurat, dar care deasemenea m-a pus pe gânduri.
Doctor Honoris Causa - un titlu la care mulți doar visează și în directă antiteză cu noile generații care vin din urmă cu un bagaj sărac de cunoștințe, care nu știu decât de manele, care nu au valori, care nu au 7 ani de acasă și lista poate continua la nesfârșit.
Este adevarat poate nedreptățesc prin afirmația anterioară pe acei 10% care nu se încadrează în aceste tipare, dar din păcate sunt doar excepția.
Toată lumea critică rând pe rând legile învățământului. Nu este o lege nicăieri în lume care să fie perfectă, cu siguranță întotdeauna vor fi întotdeauna nemulțumiți. Acum eu mă întreb, noi suntem vinovați pentru tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru sau legea pentru atitudinea noastră?!
Evit să mai urmăresc știrile naționale, emisiunile și talk show-rile pentru că toți cei care informează și își expun punctul de vedere nu fac decât circ și încearcă permanent o manipulare mediatică. În mass media sunt puțini cei care au o pregătire de specialitate, dar și mai puțini cei care își aduc aminte care este definiția de bază a jurnalismului.
În Romania toată lumea se pricepe la politică, învățământ, legi, televizune, etc. Fiecare dintre noi are un punct de vedere avizat?! Oare așa să fie? Evident că NU.
Este foarte greu în ziua de astăzi să citești, să auzi sau să vezi o știre și să nu te întrebi: Ce interese sunt la mijloc? Jurnalistul vrea să se afirme? Este prezentată imparțial? Este plătită de cineva? Este o poliță din partea cuiva? ... și lista poate continua.
Statistic vorbind câte știri sau emisiuni pozitive sunt pe saptamană? Între 5 și 10, spun eu. Dar negative? Cu aproximație între 50-60; și atunci pentru generațiile tinere care se uită numai la televizor și pe internet cine poartă vina, noi, părinții sau legea?!
și o ultimă idee, apreciez foarte mult inițiativa de responsabilizare în mai multe domenii a Jurnalului Național prin așa numita "Mișcare de rezistență", dar din pacate sub 5% din populația activă a României înțelege, susține și face ceva în privința aceasta, dar, în același timp țin să-i și critic pentru că și ei alături de alți colegi de breaslă sunt cam în aceeși oală cu cei pe care îi critică.
În concluzie, mă întreb peste 30-40 de ani cine va primi un astfel de titlu, sau de fapt cine îl va merita? Și aici mă refer la viitoarele generații.
Dragi prieteni, vă rog aveți grijă cum vă creșteți și educați copii! Ei sunt viitorul!
Florin
